În Republica Moldova avem doar două căi prin care anvelopele uzate sunt nimicite cu folos – piroliza și mărunțirea în granule de cauciuc. Ce presupun aceste procese, dar și ce soluții există în alte state?
Fabrica de piroliză din Chișinău, situată la marginea orașului, primește de la conducătorii auto particulari pneurile uzate gratis, iar de la întreprinderile de transport, stații de vulcanizare, stații reparație auto si alte intreprinderi- cu o plată de la ei de 1500 lei per tona de anvelope uzate. În alte state dezvoltate, granulele din cauciuc, obținute în urma mărunțirii anvelopelor uzate, ajung materie primă în construcția drumurilor.
La Cimislia, un antreprenor a dorit să producă astfel de granule, dar fabrica de asphalt din localitate , a spus că ei cumpără granulele d ecauciuc din Uniunea Europeană și nu au nevoie de a le procura de la Dlui. Visul lui Dumitru Cecati din Cimișlia, deocamdată, mai așteaptă. Autoritățile nu prea, exprimă interes față de această inițiativă.
Autoritățile Republicii Moldova văd soluționarea problemei anvelopelor uzate mai operativ prin inginerarea anvelopelor în procesul tehnologic de producere a cimentului.
Modificarea legislației de mediu prin care s-a anulat interdicția de a fi incinerate anvelopele uzate în Republica Moldova, a provocat un nou val de discuții aprinse în societate. Pe de o parte, autoritățile aduc argumente în favoarea incinerării ca soluție optimă pentru gestionarea deșeurilor periculoase, pe de altă parte, activiști de mediu și reprezentanți ai autorităților publice locale se pronunță împotrivă, făcând trimitere la gazele nocive care sunt emanate în mediu în urma arderii anvelopelor. ***************************
„Acest material este realizat în cadrul Proiectului „Modernizarea Serviciilor Publice Locale în Republica Moldova” (MSPL), care este implementat de Agenția de Cooperare Internațională a Germaniei (GIZ) în parteneriat cu Ministerul Mediului al Republicii Moldova și sprijinit financiar de Ministerul German pentru Cooperare Economică şi Dezvoltare (BMZ), Uniunea Europeană, Guvernul României, Guvernul Suediei și Agenţia Elveţiană pentru Dezvoltare şi Cooperare (SDC).”
